În acest episod al foiletonului nostru de lecturi improbabile, vom schimba… macazul. După ce am scris despre cărți netraduse în limba română, publicate în Rusia, Turcia, Franța… ficțiune și non-ficțiune, în egală măsură, cu șanse minime de a fi traduse și deci de a fi lecturate de cititori obișnuiți, astăzi trecem la un alt fel de lecturi improbabile. Romanul în două volume „Evliya Çelebi, călătorul celor șapte zări”, al scriitoarei Elena Netcu, a fost publicat în anul 2024, la editura „Sympoesium” din Iași, într-un tiraj de 150 de exemplare și chiar lansat la Tulcea, Brăila și Galați. Dacă nu ați intrat în posesia unui exemplar la una dintre aceste manifestări sau nu sunteți unul dintre apropiații autoarei, în mod cert, probabilitatea de a citi acest roman este minimă. Aceasta pentru simplul motiv că el nu este comercializat nicăieri, editura nu are nici măcar site, tirajul este epuizat și nu există nicio intenție pentru unul nou. Nu există o ediție electronică, în anticariate nu s-a auzit de el și doar printr-o minune livrescă puteți intra în posesia unui exemplar pentru a-l lectura. În concluzie, „Evliya Çelebi, călătorul celor șapte zări” este aproape sigur o lectură improbabilă. Așa că încercăm să „dregem busuiocul” cu această recenzie succintă, prin care încercăm să vă schimbăm statutul din cititor improbabil într-unul cel puțin probabil.
După o carieră prodigioasă, în care a explorat de la poezia pentru copii până la legendele emirului Nogai, Elena Netcu ne oferă un diptic romanesc dedicat unei figuri care ar face orice vlogger de călătorii contemporan să pălească de invidie: Evliya Çelebi. Romanul „Evliya Çelebi, călătorul celor șapte zări” nu este doar o biografie romanțată, ci o tentativă ambițioasă de a cartografia spiritul unui om pentru care „acasă” era o noțiune pur abstractă, situată undeva între șaua calului și cerneala de pe manuscris. Primul volum, dedicat formării eroului, ne plonjează în Constantinopolul sultanului Murad al IV-lea (1623-1640), un tiran crud, dar complex psihologic. Evliya — muezin, scriitor și visător — supraviețuiește la curte printre jocurile de putere, intrigile haremului și „șerbetul Puterii”, o metaforă recurentă (cuvântul „putere” apare de zeci de ori) care devine personaj în sine. Elena Netcu satirizează stilul exagerat al lui Çelebi din Seyahatname prin dialoguri vii: un ienicer îl mustră pentru „înfloriri”, iar Evliya replică: „Fac atmosferă, prostule! Scrisul are socoteală! Este pentru posteritate!”. Descrierile orașului sunt magistrale, un mozaic de lumânări, morți și orgolii: „Nu exista petic de pământ din falnica cetate Constantinopol în care să nu pâlpâie o lumânare, o aripă a nemiloasei morți”. Evliya, „spion” al sultanului, evoluează de la naiv la diplomat, iar romanul explorează cu finețe traumele curții, de la execuții sângeroase la vise profetice. Volumul al doilea este o mișcare continuă: călătoriile lui Evliya, de la Bursa la Persia, de la Marea Neagră la frontierele safavide, până în Europa. Capitole precum „Aventură la Marea Neagră”, „Minunile din Persia povestite de Evliya” sau „Expediția în Țara leșească împotriva lui Gheorghe Rákóczi” pulsează de aventură. Elena Netcu integrează fragmente din Seyahatname, dar le colorează cu ficțiune: Evliya traversează Dobrogea, „unde soarele este dogoritor, unde fierbe calcarul”, poposind la Babadag — „orașul sufletului meu”, cu geamii și hanuri — sau la Tulcea și Isaccea, pe care autoarea le descrie cu emoție patriotică. Narațiunea este ritmată de vise, iubiri imaginare și reflecții pacifiste, transformând istoria într-un vis cvasi-romantic. Elena Netcu reușește, prin cele două volume, să ne ofere un Evliya Çelebi umanizat, paradoxal și profund autentic. Este o lectură recomandată atât celor pasionați de rigoarea istorică, cât și celor care caută o poveste despre cum poți să rămâi „jovial și vesel” într-o lume care pare programată să se autodistrugă. În definitiv, romanul este o pledoarie pentru „educația prin călătorie”, reamintindu-ne că, uneori, pentru a te găsi pe tine însuți, trebuie mai întâi să te pierzi prin vreo șapte zări diferite.
