Una din cele mai frumoase clădiri care le-a avut Tulcea a fost cea din imaginea de mai sus. Trebuie să recunoașteți că este superbă și nu-ți rămâne decât să regreți nespus că în zilele noastre nu mai există.
Așa cum ne-am obișnuit, imaginea este apărută relativ de curând în colecția neoficială de imagini a orașului nostru, destul de săracă așa cum am mai spus-o și cu alte ocazii și care se îmbogățește trist de încet cu alte descoperiri. Atunci când a apărut prima oară, în mediul on-line, sun formă de ilustrată veche, am privit-o cu suspiciune, crezând că este vre-o confuzie, sau un fals, atât de frumoasă mi se părea clădirea, pe care o vedeam, cu ochii minții, amplasată pe undeva pe malul Dunării prin Austria. Doar înscrisul cu Salutari din Tulcea și Agenția Austriacă Danubiana, care nu are nici o noimă, m-a convins cât de cât. În afară de faptul că se specifica că este o clădire tulceană și faptul că am regăsit imaginea și pe siteul oficial al DDSG, care confirma acest lucru, nimic altceva despre frumoasa clădire. Cum misterele dunării au un spirit aparte de detectivist scotocitor am purces la căutări, cercetări, asociații combinații și chiar permutări pentru a o identifica și afla cât mai multe detalii.
Așa cum am mai scris și în alte articole pe blogul nostru, clădirea a fost construită de către societatea austriacă cu un nume imposibil de pronunțat pentru noi, ceva mai latini, Donaudampfschiffahrtsgesellschaft, adică într-o engleză mai pământeană: Danube Steamboat Shipping Company, prima companie de transporturi de pasageri pe Dunăre, înființată de doi englezi în 1929, o dată cu liberalizarea circulației pe Dunăre, considerată până atunci doar marele râu împărătesc și proprietate absolută a Imperiului Otoman.
A trebuit să frunzărim bine paginile volumului Dobrogea în pragul secolului XXI, a căpitanului M.D. Ionescu, pentru a descoperi cu emoție o imagine destul de neclară a falezei tulcene pe la 1900. Privind cu atenție această imagine, lângă fosta Gară fluvială a orașului (clădirea albă cu un cat), am găsit, poziționată în partea stângă, clădirea noastră, pe care tulcenii preferau, probabil, să o numească mai pe limba lor Agenția Austriacă Danubiana. Sperând că nu ne înșelăm prea mult făcând această afirmație, mai adăugăm descoperirii locației pe faleză a acestei clădiri, o a treia imagine și chiar o a patra. Una din ele, pe care o prezentăm la dublu, din două surse, este o fotografie care surprinde pe lângă clădire și un grup numeros de tulceni și călători, probabil, care așteptau sosirea vreunei nave de pasageri. Penultima imagine este un souvenirs de la Tulcea, adică o ilustrată ce se putea trimite prietenilor, un gest frumos și romantic, până la apariția sms-ului și a e-mail-ului. Această imagine are calitatea de a spulbera orice urmă de îndoială privind localizarea clădirii pe faleza prin faptul ca este o fotografie făcută de la bordul unei nave, fiind surprinsă în cadru și puntea de acces cu balustrade. Pe această ilustrată, din 1900, se specifică că ar fi sediul Administrației Bălților din Dobrogea, o instituție care preluase clădirea de la DDSG.
Clădirea a fost distrusă în Primul război mondial, victimă a bombardamentelor sau a dinamitărilor făcute de armatele de ocupație. Tot atunci au fost distruse peste jumătate din clădirile orașului, Monumentul de Independență (refăcut ulterior) și statuia lui Mircea cel Bătrân. Dacă memoria nu mă înșeală, clădirea Gării fluviale a rezistat urgiei războaielor, până la sfârșitul anilor 1960, devenind și gara CFR. A fost demolată și ea pentru a face loc noii gări și noului plan urbanistic.
Încheiem colecția de imagini, provenind din perioada anilor 1895-1900, cu un afiș al societăți de transporturi DDSG.
